Șapte motive pentru care Iaşul merită să fie una dintre cele 7 minuni ale României

           La ultima estimare, de la 1 ianuarie 2016, municipiul Iași avea o populație de 362.142, fiind al doilea oraș din România, după București, din acest punct de vedere. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de 472.733 de locuitori. Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Are o suprafață de 9.391 ha .

Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate .

După părerea mea, orașul Iași este unul dintre cele mai frumoase orașe din România pentru că are un istoric lung și relevant, aici au domnit cei mai importanți domnitori și sunt locuri ce merită din plin vizitate . Acest oraș merită o descriere lungă și frumoasă pentru că este plin de obicective istorice și turistice, este dezvoltat pe toate domeniile și în el locuiesc români frumoși .

         Aceste articole sunt necesare elevilor viitori învățători deoarece îi educă în acest domeniu, îi pregătește pentru a ști să lucreze și electronic cu elevii ce îi vor avea și le dezvolta atât creativitatea, cât și cultura generală, în cazul acesta, actualizez informațiile despre orașul în care m-am născut .

1. Literatura

     Muzeul de literatură a Moldovei-”Casa Vasile Pogor” este martora atâtor generații de poeți și scriitori ai literaturii române .Casa Memorială „Vasile Pogor” este un muzeu municipal din Iași, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, amplasat pe Str. Vasile Pogor nr. 4. Muzeul prezintă dezvoltarea literaturii române, cu precădere de pe teritoriul Moldovei, începând cu anul 1800 și până în zilele noastre. Muzeul își are sediul în Casa „Vasile Pogor” sau „casa cu ferestre luminate”, clădire construită pe la 1850 de către vornicul Vasile Pogor și soția sa Zoe. Imobilul are un lung istoric legat de viața culturală a Iașului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea orașului, sediu al Societății literare Junimea (fondată în 1863) și al revistei Convorbiri literare (fondată în 1867). În prezent clădirea este clasată monument istoric cu codul cod LMI IS-II-m-B-04358.
Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală și schimbă fațadele, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moștenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu care în 1938, când pleacă la București, o închiriază rezidenței regale din Iași. Din 1947 aparține Regionalei CFR Iași. Va fi naționalizată și va servi din 1954 Inspecției de Stat pentru Igienă și Protecția Muncii, Regionala Iași. A fost restaurată în 1968 în vederea amenajării muzeului și reparată după cutremurul din 1977.


2. Muzica

         Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (în temeiul Hotărârii nr. 90 din 10 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național). Organizarea și funcționarea acesteia se face conform prevederilor Ordonanței nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea instituției se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
În urma unui concurs de proiecte organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național în anul 2011, regizorul Beatrice Rancea a obținut funcția de manager a Operei Naționale Române din Iași pentru o perioadă de patru ani.
https://www.youtube.com/watch?v=BIOo3pGcEKw

3. Sculptura

       Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevarată efigie încă de la apariţia ei în peisajul urbei.

Palatul de Justiție și Administrație din Iași, construit între anii 1906-1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălțime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraș cu o amprentă la sol de 7330 mp și o suprafață desfășurată de 34.236, 35 mp.
În afara monumentalităţii și frumuseţii ei, clădirea se distingea prin instalaţii şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug și de renumitele firme franceze Krieger, Mericier și Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic, a fost proiectat şi realizat în ce
lebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.
                                  https://www.youtube.com/watch?v=b51DgsmkF4o

4. Teatrul

          Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România. Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice, având cod LMI IS-II-a-A-03735.
Între clădirea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” și Catedrala Mitropolitană se întinde o minunată esplanadă.

5. Pictura

  Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi deţine un fond însumând peste 2.500.000 de unităţi bibliografice, dintre care o parte importantă o reprezintă colecţiile speciale tezaurizând peste 100.000 de documente, manuscrise, carte veche românească, carte veche străină, albume, hărţi, stampe, piese de arhivă.
Deschiderea internaţională, care a fost posibilă din anii 1990, a stimulat colaborarea cu instituţii prestigioase de profil din întreaga lume permiţând asimilarea celor mai noi tehnologii. Astfel, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi a devenit prima bibliotecă din România complet informatizată, având o bază de date online cu peste 1,8 milioane înregistrări bibliografice. Accesul la importante baze de date ştiinţifice (ProQuest, Springer, Ebsco, Scopus, ScienceDirect, Emerald şi altele) conferă bibliotecii statutul de centru activ de cercetare.
Activitatea infodocumentară se desfăşoară în cadrul a 30 de săli de lectură cu 1320 de locuri în sediul central şi cele 13 filiale. Componentă importantă a vieţii universitare ieşene, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” este integrată în structurile europene, ca veritabil furnizor şi mediator de informaţii.

6. Fotografia

       Malul râpei sfârtecat de ape urca mereu spre târg, muşcând în fiecare primăvară şi toamnă ogrăzile caselor apropiate, încât unii târgoveţi, mai sperioşi, vedeau sfârşitul „capitalei” prăbuşită în uriaşele prăpăstii de la Râpa Galbenă şi până la Râpa Pivigheţoaiei (căscată în preajma uliţei Talpalarilor, zisă apoi Săulescu), ce se adânceau mereu. După mai multe încercări de a „închide” această rană a Iaşului, primarul Nicolae Gane în cel de-al patrulea mandat demarează procedurile pentru construcţia Rîpei Galbene. Lucrarea gîndită de primar avea menirea să igienizeze locul năpădit de necurăţenii, să-l înfrumuseţeze şi să creeze o legătură directă, printr-un bulevard modern, între Gară şi strada Copoului (Carol), aflată, de asemenea, în prefaceri. La cererea sa, inginerul şef Charles Chaigneau din Serviciul Tehnic al Primăriei, prezenta planul general al noii străzi – cu raportul nr. 4269 din 5 septembrie 1897 – pe care primarul punea apostila: „La Consiliu” şi data de 9 septembrie 1897. Odată acţiunea pornită, urmau discuţiile de rigoare, inginerul Chaigneau întocmind planurile lucrărilor de canalizare, iar arhitectul I. Vignali pe cele ale unei esplanade ce avea să înlocuiască rîpa cea hîdă. La 3 martie 1898, Consiliul comunal le dădea girul, astfel că a doua zi porneau spre Bucureşti. Deşi lipseau fondurile, circa 400.000 lei, la cererea primarului, Ministrul de Interne şi Consiliul Tehnic Superior – prin Jurnalul din 9 aprilie 1898 -încuviinţau execuţia proiectelor.

     

7. Cinematografia 

       

      Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) sau Universitatea din Iași, este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România.[1] Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.
Situată într-unul din cartierele istorice ale orașului, Copou, și cuprinzand 15 facultăți și numeroase centre de cercetare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este o instituție de învățământ superior cu tradiție și în același timp o Universitate modernă care, prin realizările înfăptuite în plan educațional și științific, a căpătat recunoaștere atât pe plan național cât și internațional.
În 2011, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost clasificată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociația Universităților Europene în prima categorie, cea a universităților de cercetare avansată și educație.
          Orașul Iași este un oras interesant, cu multe obiective ce trebuie vizitate, incarcat de istorie, de obiective religioase, dar si un mare centru universitar. Mă simt privilegiată să locuiesc în Iași și invit cu drag pe toți românii și nu numai, să cunoască bogățiile țării ce se află aici, în acest oraș pe care unii nu îl apreciază atât cât trebuie și preferă să viziteze alte locuri ale țării sau ale lumii, deși ei nu și-au vizitat propriul oraș .